CRIZA
SI
REDEFINIREA ROLULUI B?NCILOR CENTRALE
Din vreme în vreme – dac? nu mai des de atât –, e sanitar pentru intelectul nostru s? ne verific?m în vorbiri bi- sau multi-laterale convingerile ?i credin?ele. Unii semeni, cei excesiv de preocupa?i „s? ac?ioneze”, s? fie activi, practici, aplica?i, uit?, adesea, de acest imens detaliu ce men?ine s?n?tatea min?ii ?i… ac?iunilor noastre. Un exerci?iu bun pentru starea de veghe care se cuvine s? ne preg?teasc? pentru… ac?iunile din via??, chiar dac? ele nu se vor întâmpla în perimetrul strict circumscris temei, a fost ?i discu?ia academic-amical? însufle?it? de lecture-ul prof. Silviu Cerna, de la Universitatea de Vest din Timi?oara, din Aula Magna a Universit??ii Româno-Americane.
Au „performat”, al?turi de amfitrioni – profesorii O. Folcu?, rectorul URA, ?i B. Gl?van –, ?i colegi de la ASE Bucure?ti – profesorul M. Alt?r, conf. C. P?un, precum ?i subsemnatul – ca „discutanzi”. Plus al?i distin?i economi?ti, cu expertiz? în mediul de afaceri… bancar.
C?ci tema îns??i a discu?iei a avut ca pretext investigarea rolului ?i reformei epicentrului sistemului bancar, chiar financiar, chiar economic (din anume perspectiv?): banca central?. Profesorul Cerna este un subtil cunosc?tor al teoriei ?i istoriei monetare, ?i un valoros practician din postura de fost membru în Consiliul de Administra?ie al B?ncii Na?ionale a României. Prelegerea domniei sale a fost centrat? pe reevaluarea critic? a virtu?ilor ?i limitelor conduitei clasicizate a b?ncilor centrale: a) oportunitatea continu?rii ?intirii infla?iei; b) rolul b?ncilor centrale în prevenirea form?rii bulelor speculative ale pre?urile activelor financiare; c) m?sura în care b?ncile centrale trebuie s?-?i asume sarcina reglement?rii ?i controlului activit??ii bancare. A fost eviden?iat modul în care realitatea crizei „cere” regândirea tabieturilor b?ncilor centrale, în condi?iile p?str?rii celui mai important: comunicarea… deta?at? cu „puterile statului”.
Interven?ia profesorului Alt?r a elaborat asupra temelor deschise a antevorbitor, poposind, fire?te c? potrivit ariei de cercetare a domniei sale, ?i asupra ideii de putere explicativ? ?i previzional? a instrumentarului din ginta model?rii matematice în domesticirea realit??ii în care se plaseaz?, tutelar, banca central?. Asta în timp ce profesorul P?un a dus discu?ia spre avangarda criticilor la adresa ideii înse?i de central banking, ca, poate, ultim? redut? a iluziei planific?rii în produc?ia ?i distribu?ia monedei – marfa pe care contra-alchimia istoriei a declasat-o de la rangul de metal pre?ios, la cel de papirus fiduciar. Personal, sunt interesant de elucidarea principial? a unor teme ce ?in de logica monedei ?i regimului în care este ea produs? ?i circulat?. Aici teoria economic? poart?, înc?, o lupt? mocnind? între cei care v?d în b?ncile centrale decantatul istoric al ordinii monetare ?i cei ce le citesc ca perpetuum mobile de produs ?i ?intit propria-le infla?ie.
C?ci tema îns??i a discu?iei a avut ca pretext investigarea rolului ?i reformei epicentrului sistemului bancar, chiar financiar, chiar economic (din anume perspectiv?): banca central?. Profesorul Cerna este un subtil cunosc?tor al teoriei ?i istoriei monetare, ?i un valoros practician din postura de fost membru în Consiliul de Administra?ie al B?ncii Na?ionale a României. Prelegerea domniei sale a fost centrat? pe reevaluarea critic? a virtu?ilor ?i limitelor conduitei clasicizate a b?ncilor centrale: a) oportunitatea continu?rii ?intirii infla?iei; b) rolul b?ncilor centrale în prevenirea form?rii bulelor speculative ale pre?urile activelor financiare; c) m?sura în care b?ncile centrale trebuie s?-?i asume sarcina reglement?rii ?i controlului activit??ii bancare. A fost eviden?iat modul în care realitatea crizei „cere” regândirea tabieturilor b?ncilor centrale, în condi?iile p?str?rii celui mai important: comunicarea… deta?at? cu „puterile statului”.
Interven?ia profesorului Alt?r a elaborat asupra temelor deschise a antevorbitor, poposind, fire?te c? potrivit ariei de cercetare a domniei sale, ?i asupra ideii de putere explicativ? ?i previzional? a instrumentarului din ginta model?rii matematice în domesticirea realit??ii în care se plaseaz?, tutelar, banca central?. Asta în timp ce profesorul P?un a dus discu?ia spre avangarda criticilor la adresa ideii înse?i de central banking, ca, poate, ultim? redut? a iluziei planific?rii în produc?ia ?i distribu?ia monedei – marfa pe care contra-alchimia istoriei a declasat-o de la rangul de metal pre?ios, la cel de papirus fiduciar. Personal, sunt interesant de elucidarea principial? a unor teme ce ?in de logica monedei ?i regimului în care este ea produs? ?i circulat?. Aici teoria economic? poart?, înc?, o lupt? mocnind? între cei care v?d în b?ncile centrale decantatul istoric al ordinii monetare ?i cei ce le citesc ca perpetuum mobile de produs ?i ?intit propria-le infla?ie.
Criza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centrale
Criza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centrale
Criza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centrale
Criza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centrale
Criza si redefinirea rolului bancilor centraleCriza si redefinirea rolului bancilor centrale